Zilele trecute, falimentul Euroins a trimis unde de șoc pe piața asigurărilor auto. Prețurile RCA-urilor, oricum mari, riscă să crească până la cer, punând statul în fața unei alegeri dificile: să plafoneze sau nu prețurile RCA în perioada următoare. Falimentul Euroins era oarecum previzibil. În nenumărate cazuri firma nu își respecta îndatoririle contractuale față de clienți, refuzând să plătească în cazul unor daune auto pe care trebuia să le acopere, conform condițiilor contractuale, sau tergiversând lucrurile. Ca urmare, o mulțime de persoane care încheiau polițe auto cu Euroins ajungeau să deschidă procese în instanțele din România pentru a forța firma să își îndeplinească îndatorările legale.
Dar falimentul Euroins nu reprezintă primul caz de acest gen și, probabil, nici ultimul. Asta demonstrează că există o lacună serioasă în cazul instituțiilor care reglementează astfel de companii. În ultimii ani alte două firme mari – City Insurance și Carpatica – au urmat o rețetă similară cu cea pe care o vedem zilele acestea în cazul Euroins: deschiderea a sute de procese ca urmare a neîndeplinirii clauzelor contractuale, falimentul companiei și în final intervenția statului pentru a asigura protejarea clienților.