În ultimul deceniu, sistemul energetic românesc a fost marcat de întârzieri majore în implementarea marilor proiecte de infrastructură energetică și de o lipsă cronică de punere în funcțiune a unor noi capacități de producție. De scos din funcțiune, s-au scos mii de MW – prin închiderea treptată a termocentralelor pe cărbune –, iar de pus în loc, extrem de puțin. Deși finanțările europene și resursele naturale au fost disponibile, o combinație nocivă de instabilitate legislativă, litigii contractuale, birocrație și lipsă de viziune politică a amânat cu ani de zile proiecte de producție vitale pentru securitatea națională.
Marea Neagră și gazul blocat: Epopeea Neptun Deep
Descoperit încă din 2012, zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, cu rezerve estimate la 100 miliarde mc de gaze, reprezintă cel mai important proiect de securitate energetică al țării. Exploatarea sa a fost însă amânată cu peste cinci ani din cauza Legii Offshore adoptate în 2018 sub guvernarea PSD (era Liviu Dragnea), act normativ ce includea taxe punitive și clauze restrictive.