Ideea, tot mai des vehiculată în dezbaterea publică din această vară, potrivit căreia dificultățile Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din țară, ar fi consecința unei negocieri greșite a PNRR sau a unei decizii politice de închidere accelerată a capacităților pe lignit este contrazisă de documentele oficiale ale Comisiei Europene, de analizele Transelectrica și de legislația adoptată ulterior de statul român, relevă o analiză a acestor documente realizată de Profit.ro.
Compania nu a fost victima unei negocieri prost făcute, ci o societate aflată în pragul insolvenței încă de la finalul anului 2019, salvată printr-un plan finanțat și fundamentat tehnic, a cărui vulnerabilitate a apărut ulterior, în etapa de implementare a investițiilor.
Dezbaterea din vara anului 2026 amestecă frecvent instrumente juridice distincte: Planul de restructurare aprobat de Bruxelles prin Decizia (UE) 2022/1920, jaloanele PNRR, cadrul de decarbonizare din OUG 108/2022 și, cel mai recent, legea votată de Parlament la începutul lunii august, care condiționează retragerea capacităților pe cărbune de existența unor capacități noi care să le înlocuiască. Fără o separare corectă a acestor niveluri, orice concluzie privind responsabilitățile rămâne aproximativă.
Opinii: ANALIZĂ Cum a fost salvată de la faliment CE Oltenia și unde s-a rupt planul de 2,66 miliarde euro. Documentele Comisiei Europene contrazic teza negocierii greșite a PNRR
5