Deși legislația românească în domeniu este perfect aliniată standardelor europene, concordatul preventiv continuă să fie utilizat semnificativ mai rar decât mecanismele echivalente din jurisdicțiile europene considerate repere în restructurarea preventivă, precum Franța, Germania, Țările de Jos sau Italia.
În 2022, România a modificat substanțial Legea nr. 85/2014 prin Legea nr. 216/2022, care a transpus în dreptul intern principiile Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă. Scopul reformei a fost acela de a stimula prevenirea insolvenței, de a încuraja restructurarea timpurie a companiilor viabile și, evident, alinierea la practicile europene avansate.
Concordatul preventiv reprezintă una dintre cele mai importante evoluții ale dreptului restructurării din ultimii ani, oferind companiilor viabile posibilitatea de a depăși dificultățile financiare înainte ca acestea să conducă la insolvență, simultan cu protejarea intereselor creditorilor și continuitatea activității economice.
Cu alte cuvinte, restructurarea are cele mai mari șanse de succes, atunci când începe devreme, prin urmare, concordatul preventiv trebuie privit ca un instrument de management aliniat celor mai bune practici europene, orientat spre conservarea valorii economice a afacerii.