La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România.
Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul au venit, dar au evitat răspunsuri la întrebări esențiale: De ce au asistat aproape impasibili la falimente în lanț? Cu ce argument și-au dat prime în timp ce „supravegheau” scheme ponzi? De ce mai sunt în funcție?
Operațiunea se repetă periodic într-un stat slab, lăsat să plătească polița finală. A demonstrat-o ziarul „Libertatea” în peste 70 de articole care au arătat schemele de fraudare din City și Euroins în fața cărora Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a făcut, luni la rând, mai nimic.
Despre un sistem de furt care se perfecționează cu îngăduința instituțiilor, despre amenințările cu care au de-a face cei care vor să-l devoaleze vorbește, în acest episod, jurnalistul Cătălin Tolontan – coordonator editorial al publicațiilor „Libertatea” și GSP și unul dintre autorii seriei de investigații a ziarului despre falimentele din asigurări.