Astăzi, dorim să aducem în atenția cititorilor noștri următoarea vedetă a pieței de insolvență (sau mai nou…concordat), mai exact CHIMCOMPLEX SA, care va întregi lungul șir al mult dezbătutelor Interagro, Liberty sau Damen, care au creat imaginea unor ramuri industriale ajunse în ruină sau, diplomatic spus, aflate în fața unor mari provocări: lichidare sau uitare.
Cel mai mare producător din industria chimică românească, CHIMCOMPLEX este deținut în procent de peste 80% de controversatul om de afaceri român, Ștefan VUZA. Bine, (auto)promovat deontologic in media ca un lider pentru antreprenorii români (o sa încercăm să clarificăm mai jos și eticheta asta, bună de pus pe ușă doar când e rost de vreun ajutor de stat, altfel ar fi mai potrivit cea de ”om de afaceri paradiziac”), perceput ca venind dintr-o altă galaxie (noi am zice mai pripit ”gaură neagră) (vezi www.forbes.ro/chimia-la-puterea-miliard-348290 )
Ștefan VUZA nu este decât exponentul unei categorii de investitori, fără experiență și viziune în dezvoltarea afacerilor, care însă a speculat perioada post-decembristă. Majoritatea achizițiilor sale, SINTEROM Cluj, CONTACTOARE Buzău, UZUC Ploiești, NOVATEX Iași, SOMEȘUL DEJ au sfârșit în faliment sau sunt în pragul acestuia (deh, efectul de gaură neagră).
În decembrie 2018, patronul grupului de firme Servicii Comerciale Române a achiziționat activele funcționale ale OLTCHIM, tranzacție realizată în urma accesării unui credit de la CREDIT SUISSE și VTB Bank Europe, bancă rusească, atunci în expansiune regională, astăzi pe lista de sancțiuni.
În anii 2021-2022, în contextul cererii masive pe piața internațională a produselor chimice, compania a reușit să obțină profituri consistente și a crescut pe Bursa de Valori București. Indicatorii financiari ai CHIMCOMPLEX au permis refinanțarea liniilor de credit accesate la achiziționarea activelor acestora de către băncile autohtone. După scăparea, prin refinanțare de controlul financiar sever instituit de banca rusească, începând cu sfârșitul anului 2021, Ștefan VUZA a preluat în totalitate managementul combinatului, moment care a anticipat deznodământul de azi. Vorba lui Stefan Vuza inserată în propriul laudatio din Forbes de care vorbeam anterior, ”să fii genial și când o dai de gard”.
Respectiva etapă, în loc să fie urmată de programe de modernizare integrate, extinderea pe noi piețe, diversificarea gamei de produse, disciplina financiara, consolidare guvernanță corporativă, a fost continuată de exploatarea intensivă a instalațiilor preluate și de manifestarea deplină a excentricități manageriale de către VUZA, care a fost succesiv și simultan, acționar majoritar și președinte de CA sau CEO. Bine, mai degrabă turist, pe banii companiei, în toate colțurile lumii, căutând probabil paradisurile (inclusiv fiscale) care i se potrivesc cel mai bine, sechestrând, în același timp, pe alte fusuri orare și meridiane și decizia de zi cu zi din companie (angajații și partenerii reclamând pare-se această amputare de voință si acțiune corporatistă). Pare ca nu l-a ajutat nici divinitatea, deși întâlnirile memorabile în aceste voiaje cu Dalai Lama, patriarhul Constantinopolului, papa de la Roma puteau să-i aducă ceva avantaj nesperat.
Prin ocuparea respectivelor poziții, VUZA nu a urmărit decât încasarea unui salariu pe măsura valorii invers proporțională cu statura și a dividendelor distribuite trimestrial cu generozitate și plasarea, ca bun român, de investiții în beneficiu personal, în domeniul imobiliar din Qatar și Dubai (venite la pachet cu permise de reședință ca orice bun român de pe valea Trotușului). În același timp, se poate constata că din profitul CHIMCOMPLEX, VUZA a finanțat, prin redistribuire de impozite, două fundații (Fundația „Federația Română de Turism Sportiv” și Asociația Club Sportiv „OFF ROAD CLUJ”) pe care le controla prin intermediul unor persoane de încredere, cu zeci de milioane de lei în perioada 2018-2022. Fundațiile l-au ajutat ulterior pe montaniardul VUZA să exploreze (și nu singur) vârfurile muntoase din întreaga lume.
Astăzi, situația financiară a companiei de chimie este total diferită, CHIMCOMPLEX se prezintă drept o entitate cu 40 milioane euro pierdere și cu datorii de peste 120 milioane, învechită tehnologic, client sigur pentru marii jucători din piața de insolvență.
CHIMCOMPLEX SA Borzești a înregistrat în 2025 o pierdere netă de 178.913.646 lei (aproximativ 35 milioane euro). În 2024, a raportat un profit de 4.481.383 lei aproximativ 5 milioane euro. Conform situației financiare individuale preliminare, încheiată în 31.12.2025, CHIMCOMPLEX înregistrează o scădere a cifrei de afaceri de circa 28,9% față de anul 2024 (de la 1,495 miliarde lei la 1,063 miliarde lei).
În declarațiile lui Ștefan VUZA, rezultatele financiare precare ale companiei de chimie sunt puse strict pe seama creșterii prețului gazelor naturale și al energiei electrice. Marele investitor român susține faptul că industria chimică din România va supraviețui doar dacă guvernul român va sprijini CHIMCOMPLEX.
Ștefan VUZA nu a neglijat o practică comună: aceea de a-și promova în media autohtonă imaginea unui om de afaceri român, vitregit și oprimat, nesusținut și lăsat pradă tuturor riscurilor pieței. (vezi https://www.bursa.ro/rezultat-financiar-negativ-pentru-chimcomplex-in-2025-potrivit-datelor-preliminare-00025850, http://romaniaeducatafinanciar.eu/românia-educată-financiar/f/ștefan-vuza-invitatul-emisiunii-românia-educată-financiar-2, https://m.zf.ro/companii/chimcomplex-a-oprit-investitia-la-fabrica-de-rasini-din-onesti-cu-46-23162599 ) .
Realitatea ne prezintă însă alte cauze ale declinului companiei, printre care ratarea de către Ștefan VUZA a unor oportunități investiționale, susținute și chiar parțial finanțate de statul român:
– construirea unei fabrici de rășini epoxidice la Onești (proiect demarat în anul 2025, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2027, investiție cifrată la circa 130 milioane euro) – VUZA a primit de două ori șansa accesării unei cofinanțări sub formă de ajutor de stat de 40 milioane euro și de tot atâtea ori a renunțat;
– construirea unei instalații de metanol (chimizare gaze naturale) în parteneriat cu ROMGAZ SA – proiect ce presupunea investiții de peste 500 milioane euro, declinat în condițiile în care ROMGAZ acceptase calitatea de acționar minoritar în cadrul uni SPV ce urma a fi înființat în acest scop și se angaja să îi furnizeze materia primă necesară fără sincope; un alt proiect ratat cu ROMGAZ a fost preluarea AZOMUREȘ, compania de gaze preferând în final să facă achiziția de una singură;
– deversarea în Olt a clorurii de calciu și amendării repetate de către autoritățile de mediu, în condițiile în care piața o cere pentru a deszăpezi șoselele fără a strica asfaltul (altfel spus, în loc să facă bani, încasează amenzi).
În primăvara acestui an, Ștefan VUZA a pus în aplicare un plan de măsuri, ce presupune oprirea secțiilor energo-intensive și programe de restructurare masivă, în urma cărora sute de angajați sunt concediați.
Cei mai îngrijorați de situația companiei sunt însă creditorii acesteia: CEC BANK SA – 50 milioane euro, din care 40 scadente în septembrie 2026; ALPHA BANK SA – 20,5 milioane euro – dintre care 10 scadente în iunie-iulie 2026, urmate îndeaproape de UBS Elveția – 24,2 milioane euro și GARANTI BANK SA – 26,12 milioane euro.
Și cum nu putem doar să speculăm că VUZA își dorește intrarea în insolvență, semnalele sigure din piață confirmă că marele industriaș petrece timp mult cu practicieni în ascensiune la turnurile gemene de la Romexpo.
De regulă practicienii “spală” conducerea debitoarei cu fraze și motive standard (situația din Ucraina, căderea piețelor, energie scumpă) fără a se uita structural și corect la adevăratele cauze ale intrării în insolvență. Bineînțeles că serviciile de acest tip sunt excelent remunerate, atât prin comisioane cât și prin tarife lunare, la care se adaugă bonificații ascunse sub forma voturilor în alte insolvențe primite din partea creditorilor bucuroși că recuperează fie și parțial creanțele.
Și așa ajungem să avem, pe de o parte, acționari bogați, chiar foarte bogați, iar pe de alta firmele lor devalizate de ei înșiși. Principalii păgubiți: angajații ținuți pe salarii mici și creditorii (mai ales “campionii” ANAF și AFM, urmați îndeaproape de băncile de stat– CEC și EXIMBANK).
Și pentru că citatul preferat de acest ”micuț” antreprenor este că în chimie nu există moarte, ci doar lipsa de reacție, am aștepta, când societatea încă mai respiră printre crize astmatice, reacția autorităților române, unele chiar din rândul celor viitor păgubite de geniul antreprenorial descris, altele cu profil de activitate cercetarea, chiar în registru penal, a gestionarii frauduloase sau delapidării.
Vom reveni către dumneavoastră cu noutăți!
Deocamdată, băncile să constituie provizioane, Guvernul să înceapă sa scrie draftul pentru a-l face operator strategic pe modelul companiilor gestionate de CITR (Liberty, Damen și, prin proxy, Romaero pentru că cineva trebuie să plătească salarii, nu?, iar el a fost și este un bun român) iar practicienii să își scrie ofertele (ei le pot trimite deja și băncilor și debitoarei).
De noul “festin” al pieței de insolvență se pregătește asiduu CITR, că cine e cel mai dotat sa convingă băncile și instituțiile statului să-și asume parte consistentă din pierdere, fără identificarea vreunei cauze în modul defectuos de administrare.
Experiența noastră pe domeniul de restructurări ne face să estimăm că, în proxima perioadă, lucrurile vor evolua pe următorul scenariu: pregătirea structurii masei credale astfel încât VUZA să dețină control pe categorii, solicitarea concordatului, urmată de avansarea unui plan plin de promisiuni, aprobarea lui de către bănci pentru a nu intra pe NPL cu creditele, eșecul (previzibil) al planului și intrarea în insolvență și/sau faliment.
Și dacă acest deznodământ anticipat dar nedorit va deveni fapt, printr-o reacție chimica destul de cunoscută: DIZOLVAREA, atunci printr-un mecanism similar, Stefan Vuza va deveni Fane Gâza.
Redacția