Dădui recent peste un comentariu din Les Echos cu privire la recent devoalata anchetă a Parchetului Financiar Francez (un fel de DNA al franțujilor), efectuată în colaborare cu magistrați din Germania. Comentariul este semnat de Romain Gueugneau și Isabelle Couet și este mai mult decât interesant – este șocant. De aceea , zisei să renunț la pauza de feisbuc programată pentru zilele astea și să vă spun ce înțelesei din anchetă și ce comentarii îmi sugeră editorialul celor doi franțuji.
Încep prin a vă spune ca la Cluuuj, nu ca la Craiova – îi groasă.
Ceea ce anchetează koveșii franțuji pare a fi o utilizare frauduloasă a reportului, un tip de contract pe care îl reglementează și Codul nostru civil. Reportul este o vânzare inițială pe termen scurt, dublată de obligația de răscumpărare la termen și la un preț mai mare decât cel al vânzării originare. Prin report, vânzătorul – răscumpărător se finanțează pentru a acoperi o nevoie urgentă de lichidități. Dacă titlul vândut pentru a fi răscumpărat este o acțiune, reportul devine deport. Operațiunea este utilizată, de regulă, pentru a spori numărul de drepturi de vot în adunarea generală pe care le deține un acționar. În cazul anchetat de parchetul francez…