Legea insolvenței a fost modificată substanțial, în principal în folosul creditorilor. Cei patru piloni pe care se bazează schimbările legislative sunt reducerea duratei procedurii, consolidarea răspunderii administratorilor, creșterea gradului de recuperare a creanțelor cu accent pe datoriile către stat, precum și prevenirea practicilor de deturnare a procedurilor de către debitori inclusiv prin vânzarea activelor către entități din aceeași zonă de interese cu administratorul, explică avocatul Dana Bușcu, Managing Associate la Mușat&Asociații.
Măsurile anunțate vin într-un context în care procedura insolvenței a fost folosită multă vreme în România de către unii dintre debitori mai degrabă pentru a scăpa de răspunderi și datorii decât pentru a salva societățile. Există exemple cunoscute de firme la care procedura insolvenței a durat și mai mult de zece ani, dar și de administratori care au folosit grupuri de firme pentru a evita plata datoriilor, mai ales a celor către stat. Sensul noilor reglementări pare să fie tocmai acela de a reduce sau chiar a elimina aceste situații dăunătoare pentru mediul de afaceri, în folosul creditorilor, inclusiv al statului.