Echilibrarea bugetului de stat a constituit principala preocupare a autorităţilor publice centrale pe tot parcursul primului semestru al acestui an. Măsurile luate în urma revendicărilor sociale (alocările bugetare aprobate în urma protestelor manifestate de poliţiştii de penitenciare, de cadrele sanitare şi de cadrele didactice), a inflaţiei (de exemplu susţinerea de la bugetul de stat a plafonării preţurilor din energie) şi a scăderii puterii de cumpărare a cetăţenilor (scăderea gradului de încasare a veniturilor bugetare proiectate la finalul anului trecut) au obligat Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, să se împrumute permanent din piaţa internă şi externă, la dobânzi mai mari decât cele ale statelor din regiune, fapt ce s-a reflectat într-o creştere dramatică a datoriei publice, care a depăşit 50,1% din Produsul Intern Brut în luna februarie, conform datelor prezentate în luna mai.
Peste această stare financiară, care, coroborată cu încetinirea creşterii economice, ne-a dus la un deficit de 2,32% la finalul primului semestru, s-a aşezat şi falimentul Euroins din 17 martie 2023, eveniment girat de ASF, care a zguduit piaţa RCA din ţara noastră, statul fiind nevoit să găsească sumele necesare pentru despăgubirea, tuturor persoanelor fizice şi juridice care deţineau poliţe cumpărate de la compania respectivă …