Adesea, dacă stai să asculți ce mai vorbesc oamenii pe la colț de stradă sau ceea ce le inoculează tinerilor, poți să afli repede că era mai bine în comunista eră, că atunci erau locuri de muncă și statul oferea locuințe tuturor muncitorilor.
Atunci, era un fel de paradis terestru în lagărul socialist. Erau falnice fabricile cu coșuri fumegânde și șiruri de autobuze aduceau angajații chiar și în trei schimburi.
Astăzi sunt în ruină mândrele combinate de odinioară și românii au plecat unde au văzut cu ochii. „Nu este bine ceea ce au făcut politicienii actuali, doar niște hoți ordinari”. Masele au idei simple și toți conducătorii țării sunt incluși în aceeași categorie.
Istoria a consemnat că regimul comunist a investit masiv în industria grea și ramura metalurgică s-a bucurat de atenția deosebită a conducerii de partid și de stat. Banii țării au fost dirijați inițial spre capacitățile de producție de la Hunedoara și Reșița, dar acestea erau prea mici în raport cu planurile mărețe ale grupării politice unice.
Au apărut apoi giganții de la Galați, Călărași și Târgoviște. Un alt metal interesant se obținea la Slatina, aluminiul necesitând un uriaș consum de energie electrică. Era foarte bine să ai lingouri metalice pe care să le transformi apoi în diferite mașini cât mai mari și mai scumpe.