În conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (3)[1] din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (“Legea nr. 85/2014”), durata maximă a perioadei de observație[2] nu ar trebui să depășească 12 luni, calculate de la data deschiderii procedurii. În practică, acest termen este rareori respectat, având în vedere intervalul de timp necesar pentru soluționarea contestațiilor formulate cu privire la tabelul preliminar de creanțe.
Pentru a oferi o soluție la această problemă, legiuitorul a reglementat, prin intermediul art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, mecanismul înscrierii provizorii, care permite ca, în unele situații, tabelul definitiv de creanțe să fie întocmit cu respectarea termenului de 12 luni, la care am făcut referire anterior, chiar dacă soluționarea unora dintre contestațiile formulate cu privire la tabelul preliminar ar presupune o perioadă de timp mai îndelungată.